Fenomen astronomic spectaculos, pe cerul Satmarului.

0
184

Ploaia de meteoriţi Lyride creați de reziduurile din coada cometei Thatcher

Un eveniment astronomic spectaculos va putea fi observat în această noapte.

Este vorba despre punctul maxim al ploii de meteoriţi Lyride, fenomen ce a început în această săptămână.

Considerat cel mai vechi curent de meteoriţi, Lyridele au fost denumite după constelaţia Lyra. Pe cer, punctul din care stelele par să apară se află în apropiere de steaua Vega, una dintre cele mai luminoase stele de pe cer în această perioadă.

Lyridele sunt create de reziduurile din coada cometei Thatcher ce realizează o orbită în jurul Soarelui în aproximativ 415 ani. Cometa va mai trece pe lângă Pământ abia în 2276, scrie descoperă.ro.

Deşi ploile de meteoriţi sunt greu de prezis, probabil că punctul maxim al acestuia va fi atins în România în noaptea de 22 spre 23 aprilie, atunci când Luna nu va interfera cu fenomenul.

În punctul maxim vor fi aproximativ 10-20 de meteoriţi pe oră.

Cel mai bun moment pentru observarea stelelor căzătoare este imediat după apus şi înainte de răsărit, astronomii sugerând să ne îndreptăm privirea către estul cerului.

Alte fenomene astronomice vizibile pe parcursul anului

6 – 7 mai – Maximul curentului de meteori Eta Aquaridele (ZHR = 60); meteori proveniţi din cometa Halley

7 mai – SuperLuna – va apărea mai mare și mai luminoasă pe cer

22 iunie – Solstiţiul de vară – începutul verii astronomice. Solstiţiu înseamnă „soarele stă”, adică are loc schimbarea gradientului mişcării Soarelui în raport cu declinaţiile acestuia

14 iulie – Planeta Jupiter la opoziţie (vizibilă toată noaptea); cea mai mare planetă din sistemul nostru solar se va afla cel mai aproape de Pământ

20 iulie – Planeta Saturn la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Planeta cu inele va fi cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare

28 – 29 iulie – Maximul curentului de meteori Delta Aquaridele (ZHR = 20)

12-13 august – Maximul curentului de meteori Perseidele (ZHR = 60 – 100); Perseidele au loc în perioada în care Pământul trece prin coada cometei 109P/Swift-Tuttle. Cometa este considerată cel mai mare obiect cunoscut ce trece repetat pe lângă Pământ, nucleul său având o lăţime de 26 de kilometri.

13 august – Planeta Venus la elongaţie vestică maximă (dimineaţa)

11 septembrie – Planeta Neptun la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Pământul se află în cel mai apropiat punct faţă de Nepun, a opta planetă de la Soare va putea fi vizibilă pe cer

23 septembrie – Echinocţiul de toamnă; începutul toamnei astronomice. Din această zi, durata zilelor va continua să scadă, iar cea a nopţilor să crească, până la solstiţiul de iarnă.

13 octombrie – Planeta Marte la opoziţie (vizibilă toată noaptea); Marte va străluci de 7 ori mai puternic decât Saturn şi de 17 ori mai puternic decât steaua Antares, fiind vizibilă de pe Terra toată noaptea

21 – 22 octombrie – Maximul curentului de meteori Orionidele (ZHR = 20); Terra trece prin marginea exterioară a norului de particule din coada cometei 1/P Halley.

31 octombrie – Planeta Uranus la opoziţie (vizibilă toată noaptea) și Luna albastră. Uranus se află cel mai aproape de Pământ, fiind luminată de către Soare. Planeta albastru – verzui va fi mai luminoasă decât în orice altă perioadă a anului. Termenul de „Lună albastră” este folosit atunci când avem două luni pline în decursul aceleeaşi luni

17 – 18 noiembrie – Maximul curentului de meteori Leonidele (ZHR = 15); Pământul trece prin traiectoria prafului cosmic lăsat în urmă de cometa Tempel-Tuttle; meteorii vor cădea cu viteză de 71 km/s

13 – 14 decembrie – Maximul curentului de meteori Geminidele (ZHR = 120); provin din asteroidul 3200 Phaeton

21 decembrie – Solstiţiul de iarnă, ora 12.02; începutul iernii astronomice

21 decembrie – Planetele Jupiter şi Saturn în conjuncţie (seara); Evenimentul nu a mai avut loc din anul 2000; cele două planete luminoase vor apărea la un arc de numai 7 minute una de cealaltă, pe cerul nopţii, vor părea o planetă dublă luminoasă.

Lasă un răspuns